Posts Tagged ‘Romania’

Spice Shop-urile se redeschid

Pentru că tot vorbeam de subiectul ăsta, am descoperit pe FaceBook pagina oficială a Spice Shop, firma condusă de Alin Rotaru și despre care se spune că a avut ideea de a aduce în România etnobotanicele. Tot pe pagina respectivă este dată ca termen de revenire data de 20 martie.
Uitați aici mostră de aroganță și practic o dovadă că omul ăsta e bazat câtă vreme autoritățile din România bat câmpii cu  grație. Droguri legale !! Cele mai mici preturi !!

Droguri legale !! Cele mai mici preturi !!

Deci cât mai durează până se închid spice shop-urile?

Weed Black Out .. almost .. the real shit
În general nu mă deranjează, nu mă intersectez cu așa ceva și se știe că românul, fiind un total nesimțit nu dă doi bani pe ceea ce nu îl afectează. Unde am vrut să ajung? La ideea că mi se rupe pila în paișpe de spice shop-uri, pseudo-drogați sau alte bălării de genul.
Sau cel puțin mi se rupea, până aseară când, aflându-mă în fața unui spice shop din pură întâmplare, mă trezesc cu un grup de vreo patru aurolaci cerându-mi cu disperare 3 Lei. Și cum sunt curios din fire, nu [...]

Încă un motiv pentru care mi-e scârbă de țara asta

Da, știu că o dau în bălării politice din ce în ce mai des de la o vreme dar nu fac decât să urmez trendul bloggeristic. Mie personal mi-e foarte scârbă de campania electorală, de candidați și alte asemenea și nu cred că țara asta va ieși din starea ei actuală până nu împușcăm toți cei 22 de milioane de români și repopulăm cu ferigi sau ciuperci comestibile. Nu cred în vreun candidat din simplul motiv că și eu aș face la fel: dacă aș avea putere, aș lupta în primul rând ca să-mi fie mie bine, pentru că e [...]

M-aș duce la vot

Din păcate destinul a decis să împlinesc vârsta necesară pentru a îmi exprima opinia politică la 3 zile după data primului tur de scrutin. Și cum idolul meu în viață, Remus Cernea nu va ajunge în turul doi, iar pe second best (Eduard Manole) îl așteaptă exact aceeași soartă, mă văd nevoit să nu mă duc nici în turul doi.
Mi-ar plăcea însă, ca în momentul în care mă voi face mare să pot schimba legea electorală și să pot introduce votul nul. Știu că teoretic mă pot duce să pun ștampila pe lângă sau să scriu muie lu’ Elena pe [...]

Despre cum mi-au furat telefonul

Era o seară răcoroasă de noiembrie (mă rog, era dimineață și era prin mai, dar trebuie să păstrăm stereotipiile) în care mă hotărâsem să ies, să îmi mai limpezesc puțin gândurile după orele de măcinare perpetuă pe care fusesem nevoit să le îndur în fiecare zi de aproape 8 luni fără întrerupere (sau mă trezisem de vreo juma’ de oră și mă duceam la școală ca orice elev silitor de clasa a 7-a) când, în timp ce coboram gândul că am uitat ușa nezăvorâtă mă străfulgeră. Mă întorc, nemulțumit de propria-mi indolență din cauza căreia trebuia să urc din nou [...]

Aventuri la Spitalul Colentina (episodul I)

Ziceam acum câteva zile că am un monstruleț după ureche despre care presupun că e un chist sebaceu sau un lipom, ceva de genul ăsta. Așa că m-am dus frumos la doamna doctor Poalelungi (chiar așa o cheamă – link) să-mi dea o trimitere la dermatologie, în ideea că poate monstrulețul se va intimida și va pleca de unul singur înainte să fie nevoie să ajung la spital.
N-a fost cazul așa că m-a îndreptat plin de elan către Spitalul Colentina întrucât doamna Poalelungi a scris acolo că am undeva între 18 și 26 de ani, drept urmare nu m-am putut [...]

Suntem născuţi să fim manipulaţi

Despre campania de promovare a celor de la Coca-Cola cu marşul moşilor, numai de bine. Adică nu e uşor să strângi 4000 de oameni, să-i îmbraci într-un costum de moş crăciun, să le mai pui şi un sac în spate după care să-i pui să umble pe stradă, toatea astea fără să îi plăteşti şi fără să te chinui să îi găseşti
Dar mi-e milă de acei oameni care chiar participă de bună voie la asemenea campanii. Eu spre exemplu am aflat de chestia din nişte massuri care circulau prin lista mea de messenger, adică printre oameni de maxim 18-20 de [...]

Fericit că sunt român… sau nu!

Cam asta doresc eu ţării de ziua ei. Pentru că pentru mine 1 Decembrie nu poate să însemne nimic, oricât m-aş strădui. Să fiu mândru şi fericit că sunt român? De ce? Ce motive îmi oferă ţara asta să fiu mândru, cu atat mai mult fericit
Ar trebui să fiu fericit de fiecare dată când vine poştaşul şi îmi lasă un mandat poştal în valoare de 40 RON, adică alocaţia pe o lună? Sau ar trebui să fiu fericit gândindu-mă că sunt pensionari care trăiesc cu banii ăştia. Desigur, mândria ar trebui să vină ulterior, în timp ce stau la coadă [...]