Despre
Cine sunt, ce fac?
Salut, mă numesc Andrei și sunt bucureștean de când mă știu, mai exact de prin noiembrie 1991. Locul ăsta ar putea fi numit jurnalul meu online dacă n-aș scrie atât de mult despre lucrurile care n-au nici o importanță pentru mine sau s-ar putea numi blog generalist dacă n-ar avea atât de multe experiențe personale în spatele fiecărei însemnări pe care am scris-o.
Învăț în Colegiul Național “Cantemir Vodă”, unde mă lupt să îmi mențin reputația de cel mai prost elev al generației mele, sau măcar al clasei din care fac parte. Sunt pur și simplu un elev pasionat de nimic, care găsește întotdeauna ceva mai fascinant decât ceea ce trebuie să facă. Însă aștept cu nerăbdare să termin episodul ăsta din viața mea pentru că de când am blogul trăiesc cu ceea ce mie îmi place să numesc sindromul Ariel, adică frica de persecuție pe motiv de blog.
Extremist, arogant, precoce
Îmi place să cred despre mine că sunt extremist. Nu sunt sigur că e cel mai fericit termen, însă cred că așa m-ar cataloga majoritatea oamenilor care ar auzi că urăsc țiganii, am ceva cu bătrânii din mijloacele de transport în comun, aș dinamita blocul în care locuiesc din cauza vecinilor și drept cadou de crăciun mi-aș dori să îmbrac porcul tradițional într-o uniformă cu epoleți. Sau poate sunt doar antisocial, cine știe.
Arogant este cuvântul pe care îl aud cel mai des despre mine, probabil pentru simplul motiv că la 18 ani ai senzația că lumea e a ta și că poți face tot ce îți dorești cu puțină manipulare.
Oamenii care nu mă cunosc personal dar cu care am ocazia să schimb idei din când în când spun că aș fi precoce. E posibil și asta, dar e mai probabil să am suficientă putere de convingere încât să crezi că am dreptate chiar dacă nu am.
Povestea blogului
Toată tărășenia cu blogurile a apărut la aproximativ un an după ce am dat pentru prima oară cu nasul de internet. Ca să fiu sincer, când am auzit prima oară de un blog eu încă îmi faceam huburi pe DC++, dar nu mi-e rușine de lucrul ăsta pentru că majoritatea lucrurilor pe care le știu acum despre calculatoare și internet, de acolo le-am învăţat
Revenind, prima oară am auzit de un blog în emisiunea lui Mircea Badea, iar primul blog pe care am intrat a fost Zoso.ro. Evident, după ce l-am urmărit puțin m-am gândit că sunt mai deștept și că dacă el poate, pot și eu. Primul blog a fost găzduit pe un host gratuit, pe lx.ro. Evident scriam știri, că așa vedeam la zoso și bineînțeles că nu le comenta nici dracu, dar eram extrem de mândru de blogul meu și cum se cere la un haifaiver adevărat, dădeam și massuri pe Y!M în care să îmi anunț însemnările…
După episodul cu hostul gratuit care într-un final a început să cadă din ce în ce mai des, am descoperit blogger.com, pe care mi-am făcut un alt blog de mare artă și precizie, care mai există încă aici
Apoi a urmat o perioadă în care împreună cu Ammadeuss și cu o echipă de vreo 10 oameni scriam pe un blog comun. După câteva luni și un spike de vreo 6000 de oameni timp de 2 zile, ajunseserăm să avem în jur de 2-300 unici pe zi. Am renunțat apoi la ideea unui blog comun
Am pornit apoi, pe 3 ianuarie 2008 un blog pe haipa.ro, iar pe 17 martie 2008 m-am mutat pe domeniul ăsta… cam asta e povestea blogului.
Pentru informații suplimentare
Adresa mea de email este mail [et] de-blog.net, deși îți recomand să folosești formularul de contact.
)