Promit solemn să-mi cumpăr abonament RATB cu prima ocazie cu care am nevoie să călătoresc.
De ce? Pentru că în sfârşit mi se pare normal să plătesc 150.000 cu 50% reducre pentru o călătorie cu autobuze care nu mai fac ca tractorul, în care nu mai pute a motorină, care au aer condiţionat, un sistem de anunţare a staţiei care urmează şi un LCD care are rol de GPS
Ştiaţi că există serviciu de livrari Pizza Hut? Adică, nu un restaurant sau ceva ci doar un spaţiu în care se prepară pizza şi se livrează cu scuterul sau pe jos
Partea interesantă e că în Bucureşti e doar un singur PHD, la Piaţa Vitan. Faza mişto e că sunt chiar în zona lor de acoperie (minusculă, adică poate fi făcută în 10 minute pe jos) Faza nasoală e că singurul lucru care m-ar determina să dau 32 RON pe o pizza mare (sunt nemâncat de felul meu) e opţiunea de a alege tipul de blat. Iar aştia de la Delivery nu sunt în stare de aşa ceva
Şi scriind asta, cred că am înţeles motivul pentru care e un singur PHD în Bucureşti
Am fost aseară în piaţa Revoluţiei, acolo unde Bergenbier organizează o… nu ştiu cum îi zice. Un ecran pe care se poate vedea meciul, unde se poate bea bere la draft sau mânca mici… chestii care în teorie au legătură cu foblalul.
Ce nu mi-a plăcut e faptul că au câteva mese, iar în rest e parcare… unde trebuie să stai pe jos steagurile celor de la Bergenbier. Adica.. cât de greu ar fi fost să pui nişte mese în aer liber, astfel încât să stai ca omu’ şi să poţi vedea şi ecranul
Însă ceea ce e cu adevărat trist e că… suporterii sunt într-o proporţie destul de mare nişte manelari înrăiţi. Genul de oameni care huiduie pe imnul echipei adverse, care aplaudă şi sar în sus de bucurie când Goian (cred că aşa îl cheamă) îi dă un şpiţ în gură unui francez. Genul de oameni care te calcă pe picioare din dorinţa nestăvilită de a îngurgita cu aspect porcos maldăre de mici şi bere
Deşi nu sunt microbist şi mi se cam rupe de ce face România la Euro, mi se pare trist că încă nu am reuşit să trecem pragul dintre meciurile echipelor de club şi cele ale echipei naţionale… care ar trebui să însemne şi altceva în afară de golăneală, înjurat echipa adversă şi lozinci gen “pe ei pe mama lor”
E al treilea weekend la rând în care primesc un telefon pe Romtelecom, iar o duduie cu voce suavă spune “Bună ziua, sunt Didina de la firma x de sondare a opiniei publice. Dorim să vă adresăm câteva întrebări. Nu vă vom răpi mai mult de 3 minute ”
Prima oară am pus botul. Trei minute pe dracu. Am stat vreun sfert de oră la telefon răspunzând la întrebări despre şampon (mă rog, produse cosmetice însă eu atât am reţinut din toată discuţia)
Azi m-a sunat o domnişoară de la Gallup să mă întrebe despre Bucureşti. Nu pot să redau dialogul aici, însă ideea e în felul următor:
De ce sondează agaricii ăştia opinia publică în weekend? Pentru că e mai ieftin telefonul? De ce să le dau lor din timpul meu? Atâta vreme cât domnişoarele care pun întrebări sunt plătite pentru chestia asta, eu de ce ar trebui să răspund moca la nişte întrebări formulate prost pentru un sondaj care îşi propune să evidenţieze exact ce vrea cel care l-a comadat să audă?
Sfat: Nu faceţi ca mine, că nu e frumos să vorbeşti urât, însă nu le răspundeţi băieţilor cu sondajele la nici o întrebare. De ce? Pentru că fac o groămadă de bani pe timpul şi pe spinarea voastră!
Am ajuns azi în parcul I.O.R. şi m-am umplut de draci. Nu mai zic de meltenii cu ceafa groasă, maieuri cu găurele şi lanţul vacii la gât sau de jegul din parc.
Însă pe toate aleile (aşa se scrie?) e plin de biciclişti, mari, mici cu bicilete şmechere sau cu nişte biciclete cu suspensii la 250 RON din Carrefour. Plin! Nu poţi să mergi ca omul, să te plimbi, să te relaxezi sau să admiri balta plină de alge pentru că onaniştii aştia simt nevoia să se dea cu bicicleta prin parc, si evident ei nu simt nevoia să te ocolească, ci trebuie să sari tu din faţa lor
Păi lăsaţi-o în sloboz pana mea de agarici. Tocmai în I.O.R.? Singurul parc (din ce ştiu eu) din Bucureşti care are de jur împrejur o pista pentru biciclişti cu 2 sensuri de mers şi vopsea aderentă în curbe? Păi lăsaţi-o dreacu că asta e deja nesimţire…
Vasile Blaga - 31.5 %
Sorin Oprescu - 30,5 %
Ludovic Orban - 13,7%
Conform INSOMAR, sondaj comandat de Realitatea. De menţionat că sunt rezultatele alegerilor de la ora 19:00
N-a făcut nimeni pariu cu mine pentru Blaga, că îmi la ora asta beam bere :P
Însemnare scrisă de colegul Mihai, în scopul unui referat pentru școală, însă mi s-a părut că sună bine
Poluarea Urbană
Orasele nu sunt doar centre culturale si comerciale, sunt si centre de transport , cu un numar mare de masini si camioane. Poluarea este inevitabila si neplacuta, dar cum sume uriase de bani ar trebui investite pentru remedierea calitatii mediului, sume pe care nimeni nu pare dispus sa le arunce in lupta, milioane de oameni inca sufera efectele poluarii, acum.. in secolul 21, secolul intelegerii si a cunoasterii.
Abordarea problemei este mai putin usoara, orice masura de reducere a traficului afectand serios activitatea comerciala, dar si… bla-bla s.a.md.” . Ok deci asta este un exemplu edificator de privire obiectiva, ba chiar nepasatoare asupra subiectului de “poluare urbana” . Sincer sa fiu, mi-a luat 2 minute sa-l copiez dintr-un fisier cu extensia .pdf si cu toate ca, chipurile, l-as fi citit atent, tin sa subliniez ca nu am inteles nimic. Este adevarat ca tot ce scrie aici este adevarat, dar sincer cati dintre noi au avut vreodata ocazia de a vedea niste statistici la nivel de institutie a statului ca sa se poata pronunta clar si la obiect asupra acestui fenomen? … Cred ca nu multi au avut aceasta “onoare” , eu unul stiu sigur ca nu am vazut asa ceva si ar fi o aberatie sa vorbesc despre poluare la o scara asa generala (urbana) , Bucurestiul numarand peste 2 milioane de suflete. Am decis astfel, impreuna cu echipa cu care lucrez alaturi, sa aplicam o vorba de-a politicienilor, acum in plin proces electoral : “Sa coboram in mijlocul oamenilor” . Cu aceasta idee in minte, cu o zi inaintea predarii ,am decis sa o iau pe jos de la liceu pana acasa, stiind ca am un drum de 45 minute-1 ora inainte, cu trecere prin 2 sectoare , si am notat exact ce intelege omul normal prin poluare prin prisma celor vazute in fiecare zi in orasul nostru. Traseul pe care am venit a fost intersectia Calea Mosilor- Pache Protopopescu-Piata Iancului-Dristor, deci suficient pentru a imi colecta materialele necesare scrierii acestui referat.
Odata orele de curs terminate si prietenii suparati ca nu le-am spus de ce tocmai luasem decizia de a-i lasa balta si de a o lua pe jos, ajungand in mijlocul intersectiei de la Mosilor cu Eminescu, am observat primul semn vizibil de poluare : cosurile de gunoi care literalmente dadusera pe dinafara. Primul lucru care iti vine in minte ar fi ca intersectia aceea este destul de aglomerata in zilele noastre si ca e normal ca serviciul de salubritate sa nu faca fata. Eu, insa , trecand zilnic prin meleagurile acelea cunosc deja starea generala a treburilor si tin sa mentionez ca nu imi amintesc ziua in care a fost curatat cosulul acela de gunoi ultima oara. Daca ma gandesc bine rar de am vazut maturatori pe strada aceea, eu mandru locuitor al sectorului 3 obisnuit de ceva vreme cu echipajele de la salubritate la lucru pana la ora 6 seara.
Trecem peste acest inceput promitator al cautarii mele si ajungem la Foisorul de Foc, unde, pentru a-mi scurta drumul cat de cat, am luat-o pe o straduta care dadea in strada Pache Protopopescu. Aici , fara sa exagerez in niciun fel, mirosul aproape ca m-a rapus, deseurile unui restaurant din capatu’ stradutei, statute de ceva zile la temperaturi de aproape 30 de grade celsius fiind ceva inuman de suportat.
Pe bulevardul Pache Protopopescu apar si niste tineri care impart fluturasi pentru gruparile politice de care apartin. Primesc si eu 2 pliante, un carnetel si un pix ( ultimele 2 picate exact la tanc ) . In semn de respect impaturesc fluturasii si ii bag intr-un buzunar al blugilor si imi vad de drum. La 20 de metri departare, pe jos se formase un covor de pliante mototolite aruncate nepasator de Bucuresteni, de aici reiesind una dintre motivele gravitatii poluarii moderne : educatia. Pai oare nu acesta este motivul poluarii urbane? De ce oamenii de la tara ( nu vorbesc de alte tari deoarece nu am calcat in afara granitelor tarii noastre inca ) , taranii, ies in sat si incep sa dea cu matura in fata curtii proprii si continuand pe toata ulita satului? Din cauza educatiei! La tara de mic esti invatat sa mentii curatenia propriei case si sa respecti pe a altora. In orase constat ca s-a pierdut acest obicei. Oare cel care arunca gunoaie pe strada nu se gandeste ca cineva trebuie sa vina sa curete? Eu unul merg pe ideea ca trebuie sa respecti natura, ca ea, la randu-i, sa te resprecte pe tine ca om. De aceea eu personal nominalizez lipsa educatiei ca motiv pentru poluare (in general ) si nu alti factori.
Continuandu-mi drumul pe strada Mihai Bravu inspre Dristor dau peste un alt factor de poluare a aerului si poluare fonica: lucrarile de reconstructie ale sinei de tramvai. Cinstit vorbind mare parte a sapaturilor si excavarilor era deja terminata, dar inca imi aduc aminte de zilele in care praful invaluia practic strada , respiratia si vizibilitatea fiind grav avectate. Dar pana la urma este un rau necesar nu? Altfel cum ar mai functiona tramvaiul si s-ar decongestiona traficul bucurestean in zilele noastre? Privind problema acestui rau necesar din alta perspectiva, nu au cum sa lucreze muncitorii aia astfel incat nivelul decibelilor sa scada dramatic in timp ce sapaturile sa continue.. sau sa opreasca praful la nivelul solului fara a incetini reparatiile. Tragem deci concluzia ca poluarea exista si va exista mereu, doar ca depinde de noi limitarea ei la strictul necesar.
O dată ajuns în sectorul 3 parca as fi pasit intr-o alta lume… aici era mai multa lumina, mai multa culoare, nu neaparat mai putina mizerie pe strazi, chistoacele de la tigari, fluturasii electorali si cojile de seminte inca impanzind strazile. Doar ca aici sincer parca nici nu le observai. Adevarat ca nici traseul meu luat ca esantion pentru studierea problemei poluarii nu a fost cel mai bun pentru prezentarea sectorului 2 , dar totusi, dintr-o lume efectiv gri si mohorata am pasit in lumina in culoare si asta are un impact foarte mare asupra problemei poluarii chiar daca nu pare asa. Pai oare cum vede un turist strain care vine in Bucuresti pentru prima oara si merge pe traseul parcurs de mine in seara aia?… Oare nu asa ramane imaginea orasului intiparita in mintea sa? Si deci Bucurestiul nu devine etichetat ca poluat cand vezi o asemenea schimbare in peisaj? Pai cum poti astfel sa promovezi idei ecologiste intr-un asemenea oras cu un asemenea “renume” negativ? Parerea mea este ca nu poti, si ca primul lucru care trebuie schimbat spre a invata orasenii despre ecologie este de a le schimba imaginea de ansambu a orasului, de a le arata cat de frumos poate sa arate curat si infrumusetat, pentru ca , repet, doar asa vor raspunde la ideea de ecologizare.