Sunt lucruri care îți fac ziua mai frumoasă

Sau despre cum am pocnit un puști de clasa a 6-a

SAU

Despre cum o să îmi iau bătaie de la mulți țigani în zilele ce urmează

Tocmai ce mă gândeam zilele trecute că n-am ce scrie pe blog, când ce să vezi: mi s-a întâmplat azi o chestie foarte ciudățică.

Mă întorceam azi spre casă cu deja celebrul autobuz 135 cufundat în gândurile mele când, pe la Iancului sau Vatra luminoasă se urcă doi băiețași de clasa a 6-a. Am fost atent la discuțiile lor ca să aflu informația asta. Unul dintre ei avea o mână ruptă și arăta ceva gen Eric Cartman, iar celălalt era cam tuciuriu dar mai temperat totuși în limbaj. Și mă trezesc cu Eric ăsta mic uitându-se la mine insistent. Mă uit și io la el și îl întreb ce vrea de la mine. Puștiul îmi răspunde cu atitudinea aia specifică unui băiat de cartier că n-ar trebui să mă fută pe mine grija unde mă uit. Și uite așa am ajuns în situația de a se lua de mine pe stradă doi puști de clasa a 6-a.

Și normal că mă pufnește râsul când îl văd așa serios luându-se de mine. La care Eric:
-Ce mă ce râzi, te uiți afară ca prostu și râzi.
(Atâta mi-a trebuit)
-Nu mă, râdeam de tine stai liniștit.
-Ești șmecher?
-Nu, tu ești?
-Da.
(auzisem discuții despre faptul că stateau la Piața Bobocica așa că am profitat)
-Stai la Bobocica, nu?
-Da, de unde știi?
-Te-am văzut prin cartier. Îi știi pe x,y,z (am înșirat toate numele de drogați, combinatori de telefoane și băieți de țigani pe care le știam) Culmea a fost că pe majoritatea chiar îi știa puștiulică asta.

Dar la un moment dat n-am mai putut să continui discuția asta așa că i-am chemat pe amândoi mai aproape să le arăt ce aveam în ghiozdan. (bineînțeles că le arătam culegerea de matematică, pentru că portul de armă albă e interzis. Și oricum nu port culegerea de matematică, dar s-a nimerit să am azi una pe care tocmai mi-am cumpărat-o pentru colecția personală)
În momentul ăla puștiul s-a apucat să îl sune pe Geo (habar n-am cine e) spunându-i că l-am amenințat că îi înfig în gât culegerea de matematică. Geo a zis că vine repede cu o antologie de texte literare ca să ne confruntăm. Normal că n-am stat să-l aștept pe Geo și că am coborâtdin autobuz căci ajunsesem în Vitan și trebuia să mă duc acasă. Eric Cartman și tuciuriul după mine, amenințându-mă că mi-o iau. De frică am intrat în scara blocului, iar Eric a propus să vină cu mine.

Și atunci chiar mi s-a luat de copilași de 12 ani care să mă amenințe așa că i-am zis să vină. Am închis ușa blocului și am aplicat două uppercut-uri la pateuțul lui Cartman și o directă în buza lui superioară. Cu tuciuriul n-am avut nimic, căci el nu s-a băgat în discuție.  Și uite așa am ajuns să pocnesc copii de clasa a 6-a.

Partea proastă e că mă aștept să mă trezesc zilele următoare cu toți tații lui  coborând dintr-un bemveu, dornici să îmi explice cum se analizează corect o propoziție subordonată sau poate cine știe, să îmi explice regula de derivare prin părți.

You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Responses to “Sunt lucruri care îți fac ziua mai frumoasă”

  1. Anonimu says:

    Ahahaha… cred ca aproape a facut infarct cand i-ai aratat culegerea de mate :) )

    Apropo, ce a facut “Eric” dupa ce s-a ridicat ? A luat-o la goana ? :)

  2. Dollo says:

    sa ma chemi si pe mine cand vine tac-su cu gasca, sa fac un reportaj cu poze :) Oricum, e bine, cine zicea ca generatia de maine e blazata, habar n-are cum e intr-a 6-a

  3. Dan Ciulea says:

    felicitari ca nu faci parte din clubul “imi schimb tema mai des decat chilotii” serios, felicitari!

Leave a Reply