Încă din copilărie visam cu nerăbdare la ceva, era singurul lucru care îmi bântuia intelectul, singurul lucru care mă motiva să mă trezesc dimineaţa, singurul lucru care mă ajuta să trec peste zi şi totodată singurul lucru care nu mă lăsa să dorm noaptea. Îmi doream din adâncul sufletului, cu fiecare nucleu, fiecare citoplasmă şi fiecare membrană a celulelor care îmi alcătuiau corpul ca visul meu să se îndeplinească într-o bună zi.
Şi parcă încercând să mă deziluzioneze şi mai rău, destinul mi-a împlinit visul. Ţin minte de parcă ar fi fost ieri cum tata a intrat pe uşa bunicilor mei cu o sacoşă mare în braţe. N-am observat-o, eu doar eram fericit că îl vedeam, ca un copil care nu ştia pe atunci că pe lângă femei, părinţii sunt al doilea motiv care instigă la sinucidere majoritatea adolescenţilor care recurg la acest gest suprem. Şi totuşi, îmi aduc aminte cum tata a scos cutia din sacoşă şi cum ochii mi s-au luminat, fiind apoi cuprinşi de o opacitate specifică glandelor lacrimale care îşi făceau treaba cu desăvârşire. Erau frumoase, erau mai frumoase decât orice văzusem până atunci, dar cel mai important: erau ale mele.
Erau bineînţeles nişte role ordinare din plastic de care aveau toţi puştanii din zona Râului Colentina. M-am plimbat cu ele vreo 5 minute prin casă, am ieşit în parc, după încă vreo 5 minute mi le-am dat jos: Chestiile astea nu-s de mine, du-le înapoi.
Şi acum să trecem la lucruri cât de cât serioase: Azi-noapte am visat că mergeam cu rolele în parc şi pe trotuarul de lângă Parcul Carol şi că mi se părea foarte mişto (tot în vis). Însă problema e că eu chiar nu ştiu să merg pe role şi mă cam bate un gând să îmi iau nişte role cât de cât decente, care să coste undeva spre 3-400 de lei.
Întrebările mele ar fi totuşi, în cazul în care cineva care ştie să meargă pe role ajuge pe blogul meu:
- E greu să înveţi?
- Unde poţi să înveţi să mergi pe ele fără să ai mai apoi pe conştiinţă două babe şi do gravidă cu căruciorul tras după ea?
- Cam cât durează până prinzi mişcarea, fiindcă am înţeles că e cam ca pe gheaţă iar acolo mi-a luat vreo 3 ore să învăţ să nu mai cad pe spate?
- Cum dracu’ te opreşti cu nişte roţi în loc de galoşi?
- Cum stai pe loc?
Sper din suflet să i se facă cuiva milă de mine şi să mă ajute cu nişte răspunsuri, eventual cu nişte recomandări pentru începătorul din mine
Posted in 
Tags: 
1. NU.
2. Herastraul e cel mai bun parc de role din Bucuresti, unde nu au acces taximetristii si babele (principalele cauze ale accidentelor de orice fel).
3. Daca stii deja sa patinezi, pe role va fi aproape “floare la ureche”.
4. Rolele de incepatori au pe rola din dreapta in partea din spate o bucata de platic cu ajutorul careia franezi.
5. Stai cu calcaiele aproapiate si faci un V intre piciorul stang si piciorul drept.