DeBlogÎncă minor

În ultima vreme îmi doresc din ce în ce mai mult să fi trăit într-o ţară africană în care nu prea există poliţie şi în care diverşi indivizi merg pe strazi cu AK-47 împuşcând pe cine vor, fără să păţească nimic

De ce? Pentru că din ce în ce mai des mă lovesc de imbecili pe stradă. Exemplul de aseară: Bicicliştii. Cum mergeam liniştit pe Magheru de la Universitate spre Unirii, trece pe lângă mine un imbecil dinăla cu o bicicletă scumpă şi încearcă să mă ocolească. Nu i-a ieşit depăşirea, m-a atins uşor, s-a speriat, a tras de ghidon şi a căzut. Care credeţi că a fost reacţia imbecilului? Evident, să ţipe şi să înjure pentru că mi-am permis să merg pe trotuar şi să nu mă dau la o parte când trece el cu bicicleta. Mai departe e istorie, pentru că m-am abţinut să nu îl pocnesc pe ratatul ăla slăbănog îmbrăcat în haine de repăr (genul ăla de rataţi cu blugi şi tricou de două ori mai mari decât ei şi cu şapcă gen batic)

Mai de mult mă scandalizam pentru că nu poţi să te plimbi în parc pentru că te calcă Scumacherii pe bicicletă. Ei bine, mai nou nu poţi nici să mergi pe trotuar pentru că virginii ăştia cu bicicletele nu au suficent sânge în coaie ca să meargă pe carosabil, pe unde ar fi normal, dar ţin cu tot dinadinsul să îşi satisfacă nevoia de adrenalină cu bicicleta. Eu înţeleg că sunt sinucigaşi şi inconştienţi dacă merg cu bicicleta în Bucureşti, dar de ce trebuie să mă calce şi pe mine când merg pe stradă?!